Blogul lui Frank

Balcic este un colt de rai pe litoralul bulgaresc al Marii Negre, in zona generic numita Cadrilater, care a apartinut intre 1913 si 1940 Romaniei, actualmente fiind parte a Bulgariei. Balcic este cunoscut mai ales prin castelul de pe plaja al Reginei Maria, sotia lui Carol I, care se refugia foarte adesea in farmecul acestui loc minunat.

Cautind diverse poze si povestiri despre Regina Maria si Balcic, am dat peste o poveste incredibila rememorata de oameni din partea locului. In Balcic isi are radacinile si familia Busuioc, o familie de romani transmutati in Balcic pe la 1930, ca urmare a incurajarii popularii regiunii cu romani din alte provincii. Tatal negustor, mama casnica, nu au avut decit un singur fiu, pe Ionel Busuioc, copil destul de bolnavicios mostenind trasaturile mamei, de altfel problemele la nastere fiind si acelea care i-au determinat pe parinti sa se opreasca la primul copil.

De mic copilul a manifestat o atractie puternica fata de apa. Parintii l-au lasat sa se balacesca in apa in voie, spunindu-si ca astfel poate copilul va deveni mai rezistent, se va cali si isi va depasi caracterul nativ bolnavicios. Micutul beneficia din plin de aerosolii marini ai micului semigolf format de Marea Neagra la Balcic, ca si de iaurtul bulgaresc, datator de longevitate, datorita bacilului Lactobacilus Bulgaricus, care probabil stiti ca se intilneste numai in Bulgaria. Parintilor nu le era frica ca micutul sa nu se inece, pentru ca apa era mica pina departe de mal si intotdeauna era o matusa sau verisoara cu el la plaja care nu il scapa din ochi.

Pe linga Lactobacilus Bulgaricus, mai este ceva ce sa gaseste numai pe litoralul marin bulgar, si anume o specie de meduza mutant, foarte rara, numita meduza mamut. E o medusa imensa ca dimensiuni, de forma lunguiata, cu mult mai multe ventuze decit o meduza intilnita la Mamaia sau Eforie, si care este veninoasa si foarte periculoasa. Povestile batrinilor vorbesc despre exemplare cu virste de sute de ani care au inghitit barci intregi de pescari. Totusi, incalzirea climei nu le-a facut bine meduzelor mamut, care au inceput sa dispara si sa fie tot mai rare.

Intr-o dupa amiaza calduta de Septembrie, s-a produs pentru micutul nostru Ionel Busuioc evenimentul care avea sa ii marcheze intreaga viata. Piticul se juca prin apa marii, ca de obicei, cind privirea i-a fost atrasa de o pata intunecata pe fundul apei. Apropiindu-se, a vazut o aratare lunguiata, cu multe ventuze asemanatoare unor ochi, care se apropia amenintator de el. Era un puiut de meduza mamut, dar copilul tot copil, nu avea cum sa stie ce este acea aratare si sa ii fie frica de ea. Norocul sau ghinionul au facut ca un val mai mare sa vina din larg si sa il dezechilbreze pe micut, care s-a impedicat de o piatra de pe fundul marii si a cazut cu fundul exact peste meduzica mamut. La acest contact, ambele fiinte s-au speriat crunt, iar meduza mamut a atacat cu toata furia ventuzelor sale veninoase trupul copilului, care a intrat intr-un soc aproape de o coma profunda.

Ei bine, micutul Ionut a rezistat socului si a invins meduza otravitoare, dar din confruntarea lor, s-a produs un lucru bizar: meduza moarta s-a agatat cu ultimele suflari in trupsorul baiatului, devenind o parte componenta a trupului acestuia, o protuberanta pe fundul acestuia, crescuta ca o tumoare, dar viu colorata si catifelata, care i-a urmarit copiului tot restul vietii si destinul.

Copilul s-a trezit din soc dupa zile de ingrijiri medicale, si parea ca nu stie nimic, fiind ca un prunc nou nascut, care trebuie invatat toate cele de la inceput. De altfel, acesta este si motivul pentru care ulterior, copilul a considerat ca protuberanta meduzeala de pe fundul lui este de la nastere, de la a doua nastere, in urma supravietuirii veninului de meduza mamut.

Protuberanta i-a marcat toata existenta, pentru ca il punea in multe dificultati: oriunde s-ar fi asezat, ventuzele meduzei se prindeau strins de scaunul pe care se asezase, nemaiputind fi desfacute decit cu grele sfortari. Acest lucru i-a influentat practic decizia de cariera in viata, Ionel facindu-se in cele din urma contabil, pentru ca e o meserie unde se sta mult pe scaun la birou, iar apelativul de profesor a venit de la excelenta in practicarea acestei meserii, fiind un savant si precursor al multor inovatii in domeniu.

La un anumit moment insa, fiind un batrin pensionat, Ionel s-a simtit dator sa arate lumii culorile si formele protuberantei sale, pe care in mare parte a vietii a ascuns-o cu rusine. Este momentul descris de Ioana Dark in care il viziteaza pe Corneliu Baba si face portretul cu doua fete, una normala, cu bustul imbracat, si alta cu protuberanta de pe fund. Pacatul cel mare este acela ca cenzura comunista a facut imaginea fundului cu meduza iesind din el sa fie pierduta odata si pentru totdeauna, desi poate ar fi ajutat astazi cercetatorii sa analizeze si explice acest fenomen ciudat al contopirii celor doua trupuri, ale lui Ionel si ale meduzei mamut.

Cum arata fundul lui Busuioc cu meduza mamut dupa ani si ani de tesire a ei intre fundul sau si scaunele din biroul de contabil? Nu putem sti. Totusi martori oculari (atit martori ai fundului lui Busuioc cit si al verso-ului tabloului lui Baba) povestesc diverse descrieri din care se desprinde o imagine inedita, pe care o puteti vedea mai jos:

Cum se face ca reproducerea din memoria martorilor oculari pentru imaginea pictata de Corneliu Baba in 1979 cu meduza mamut atrofiata infipta in fundul lui Busuioc seamana pina la identificare cu tabloul reprezentind niste Pauni, pictat de Ion Tuculescu, decedat in 1962? Nu putem decit sa suspectam faptul ca acesti doi mari pictori, nascuti amindoi in Craiova, au avut puteri paranormale de a comunica peste spatiu si timp. La nivel metaforic, se cuvine o alta remarca: meduza mamut crescuta pe fundul lui Busuioc ajunsese in timp sa arate ca o coada de paun, in urma atrofierii, strivirii, atingerii permanente cu zonele intime ale lui Busuioc. Ei bine,
se crede ca paunul se poate hrani cu plante otravitoare care ar ucide orice alta vietate. Paunul nu doar ca nu moare dupa ce le mananca, dar penele lui devin mai frumoase. Ionel al nostru a fost un fel de paun: a supravietuit veninului meduzei mamut, si a transformat-o pe aceasta intr-un fel de coada a sa de paun, care insa mai mult i-a ingreunat viata decit sa i-o infrumuseteze.

Tabloul “Ion Tuculescu, Paunii Privirilor” poate fi vazut in perioada aceasta la Galeriile de arta Artmark. Aceasta poveste a fost scrisa pentru a participa la concursul organizat de Dgeneration