Postat de: boldfrank | ianuarie 13, 2009

Criza financiara, explicata pentru toti

Am primit pe mail o povestioara, autobotezata fabula, care este dupa mine cea mai buna explicatie pe intelesul tututor a mecanismelor crizei financiare, care nu e decit o isterie in mintea noastra, dar care prin panica si reactiile pe care le genereaza, devine realitate. Nu stiu cine e inspiratul autor, undeva pe net am citit ca sursa ar fi Urban si Asociatii, nu stiu, insa e o bucatica de intelepciune pe care am vrut sa o postez aici.

A fost odata ca niciodata un biet lustragiu care isi castiga existenta, da, ati ghicit, lustruind pantofii domnilor care intrau si ieseau dintr-o cladire impozanta din centru.
Niciodata nu stiuse exact ce cladire este aceea in fata careia lucra de ani de zile, poate ere o banca, poate era o bursa, poate vreun minister important insa domnii bine imbracati care intrau acolo opreau adeseori la el pentru a-si lustrui pantofii.
Lustragiul nostru era priceput in ceea ce facea, folosea numai crema de pantofi de cea mai buna calitate si era vesel si optimist.
Intr-un cuvant era multumit cu munca lui iar clientii lui la fel asteptandu-si rabdatori randul la lustruit.
Intr-o zi insa s-a oprit la el un client nou, mai deosebit de ceilalti care l-a intrebat prietenos: “Ce faci aici? Ce-i cu tine asa de vesel? Nu ti-a spus nimeni de criza financiara?”
Ce-i drept nu-i spusese nimeni, nici unul dintre domnii aceia bine imbracati care intrau in banca sau ce-o fi fost acolo, probabil toti la curent cu criza.
“Poate nu le pasa de tine sau poate n-au avut suflet sa iti spuna insa criza financiara e pe drum si ne va afecta absolut pe toti, nu va scapa nimeni, nici macar tu un biet lustragiu. Asa ca daca ai un dram de minte iti iei masuri din timp, ca sa nu fi luat pe nepregatite.
Aceasta e meseria mea, sunt expert, stiu ce vorbesc.”
Dupa plecarea domnului binevoitor lustragiul nostru ramase pe ganduri. Poate ca intradevar nici unul dintre clientii lui nu il considerase demn sa il puna la curent cu criza financiara. Noroc cu domnul cel prietenos care ii voia binele.
Asa ca lustragiul a inceput sa ia masuri incat sa nu fie luat pe nepregatite de criza financiara. Pentru început folosea mai putina crema de pantofi si mai de proasta calitate.
Apoi a inceput sa aloce mai putin timp fiecarui client, dupa cum se spune time is money. A inceput sa socializeze mai putin cu acestia, criza e criza, nu mai e timp de smalltalk.
Preocupat de criza financiar a devenise ingandurat, tacut si isi facea treaba de mantuiala.
Asa ca incetul cu incetul clientii care ii fusesera fideli, carora le placeau veselia si calitatea muncii lustragiului, au inceput sa se rareasca.
Iar lustragiul nostru cu fiecare client pierdut era multumit intr-un fel ciudat ca domnul cel binevoitor a avut dreptate.
“Ce m-as fi facut daca expertul nu m-ar fi prevenit la timp? Acum as fi fost probabil luat pe nepregatite de criza financiara.”


Răspunsuri

  1. Reciproca e oare valabila? Adică cea mai importantă masură pentru a ieşi din criză e ca acel expert să vină să ne spună că am trecut peste criză şi că lucrurile vor merge din ce în ce mai bine?

  2. Buna intrebare, Silviu! Cred ca intr-o mare masura ai dreptate, cu conditia ca oamenii sa aiba speranta si increderea in ce spune expertul… ori panica se raspindeste mai repede decit se cistiga increderea si speranta…. A se vedea “Definitia recesiunii elaborata pe spatele unui plic”, in ZF:
    http://www.zf.ro/zf-24/definitia-recesiunii-elaborata-pe-spatele-unui-plic-3679434/

    Citind din articol:
    “Peter Jay, ambasadorul Marii Britanii la Washington intre anii 1977 si 1979, a declarat ca definitia tehnica a recesiunii, care se instaleaza dupa doua trimestre consecutive de crestere economica negativa, nu are baze in teoria economica, scrie The Telegraph.

    Jay a sustinut ca definitia a fost creata de guvernul american “pe spatele unui plic” in 1967 pentru a sprijini noul mandat al presedintelui Lyndon Johnson. Jay a mai spus ca Art Okun, presedintele consiliului economic al presedintelui, a actionat in spiritul “zvonurilor ca recesiunea ar fi putut aparea in acel an”, motiv pentru care popularitatea presedintelui ar fi putut fi stirbita.

    “Art a avut o idee grozava: daca am avea o definitie a recesiunii care sa insemne ca nu ne aflam in recesiune, din punct de vedere tehnic, am putea sa il scoatem pe presedinte din dificultatea in care se afla”, a spus acesta. Astfel s-a ajuns ca definitia scrisa pe spatele unui plic sa indice ca este nevoie de doua trimestre consecutive de crestere economica negativa.

    “Aceasta definitie a fost una arbitrara – neexistand nimic stiintific sau care sa tina de teoria economica prin care sa se defineasca astfel recesiunea. A fost o metoda buna folosita de un economist istet care a incercat sa isi salveze seful in fata problemelor politice”, a completat Peter Jay.”

    Problema e ca expertul sa aiba credibilitate si oamenii sa fie dispusi la speranta…

  3. Păi nu cred că acel expert trebuie să fie expert în adevăratul sens al cuvântului. Ci el reprezintă mai mult entitatea capabilă de a modifica semnicativ deciziile luate de oameni. Şi aici nu pot identifica decât media generalistă. Scăderea cererii nu a avut loc din cauza faptului că populaţia a luat în considerare comentariile unor experţi prezenţi la The Money Channel sau comentariile acestora din presa de specialitate. Ci pentru că au vazut-o pe Esca în fiecare seară că ne aduce aminte de criza economică. Şi de aici efect de domino de îţi vine rău numai dacă te gândeşti. Care din păcate în sens invers nu avea aceeaşi intensitate.

    Să luam doar exemplul maşinilor noi, ce au scăzut cu 50% prin decembrie. E adevărat că au contribuit şi maşinile sh la greu şi condiţiile mult mai grele de creditare la această scădere, dar iminenta criză economică i-a făcut pe cei mai mulţi să se răzgândească.

    Aşadar e nevoie ca media generalistă să întoarcă macazul şi să se îndrepte în celălalt sens. Dacă nu mă înşel în ceea ce priveşte încrederea, presa era destul de sus. Aşa că merge. Iar speranţa tot ea o poate crea. Dar acum, poate macazul ăla trebuie întors de nişte experţi pentru ca media să o ia invers. Şi aici ne lovim de ce ai zis şi tu într-un fel: media preferă mai mult articolele negativisite pentru că prind mai mult decât cele optimisite. Şi parcă intrăm într-un cerc vicios, pentru că cel puţin personal consider că o media optimistiă este impetuos necesară pentru ieşirea din criză într-un ritm susţinut.

    În ceea ce mă priveşte, speranţa mea se rezumă doar la faptul că, aşa cum ne-a tras în jos, restul economiei mondiale să ne tragă iar în sus prin nu ştiu ce fel. Pentru că în ceea ce priveşte conducerea pe care o avem … suntem la voia întâmplării .. S-ar putea lua decizii macroeconomice la datul cu banul şi tot cred că ar fi mai bine pentru noi.

    PS. Pentru că tot aud previziuni de genul la finalul lui 2009 ne revenim şi având în vedere şi faptul că nivelul de cunoştinţe actual mi se pare destul de ridicat pentru ca această criză să fi putut fi anticipată, mă face să cred dacă nu vorbim de un plan destul de bine pus la punct.

    Eh noi să fim sănătoşi şi să ne meargă bine maşinile … şi io care speram că o s-o schimb anul ăsta ..

  4. [...] găsită pe blogul lui Frank – o găsiţi integral la el, eu fac doar un scurt rezumat de [...]

  5. Buna fabula :) In fapt, ne spune ca oamenii isi folosesc prea putin creierul si de fapt actioneaza in special in virtutea afectelor, ceea ce ii baga in bucluc. Ceea ce puteam observa si in ne-criza, daca eram atenti: consumismul este exact expresia – distincta – a acestui lucru.

  6. deci…sa vina expertul,sa ne zica si iesim din criza…yee

  7. Va rog, cei care cunosc si au informatii despre modul de contestarea al schimbarii comisioanelor de administrare conturi pe durata derularii creditului, pe care bancile (in special Unicredit Tiriac Bank, fosta HVB) l-au adoptat incepand cu ian 2008, sa impartasiti din experienta voastra si unora care acum se lupta sa supravetuiasca Vampirilor bancari din Romania. Sper sa mai fiu in viata pana o sa aflu informatiile voastre. Va multumesc, Teo.


Lasă un răspuns

Răspunsul dvs.:

Categorii